Astăzi, în Charlottenburg, mai trăieşte un singur urmaş al coloniştilor care au populat iniţial localitatea.
La nici 50 de kilometri de Timişoara se află un sat despre care puţini români ştiu. Charlottenburg (în trecut Şarlota sau Bariţa) este singura localitate de formă circulară din România, motiv pentru care a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice, sub codul TM-II-s-A-06198.
Aşezarea a fost înfiinţată în 1771, în timpul celui de-al doilea val de colonizări realizat de administraţia habsburgică. Guvernatorul Banatului de la acea vreme, contele Karl Ignaz Clary-Aldringen, dispune ca satul să fie populat cu 32 de familii (171 de persoane) provenite din provinciile Trento, Lorena, Baden-Württemberg, Renania şi Palatinat.
Conform legendei, localitatea a fost denumită după soţia contelui Aldringen, Charlotte.
Foto:greatnews.ro/sarlota.de
Forma rotundă a satului (cu un diametru de 210 metri), dar şi întregul proces de construcţie a aşezării se datorează inginerului Carl Samuel Neumann Edler von Bucholt, în acea perioadă funcţionar la Oficiul Sării din Lipova. Aşezarea dispunea de patru intrări simetrice, iar casele care o compuneau aveau aceeaşi înălţime şi erau dispuse la distanţe egale.
Iniţial, în centrul localităţii exista o plantaţie de duzi, în mijlocul căreia exista o fântână. Ulterior, copacii au fost tăiaţi, iar în locul lor a fost construită, în anul 1876, actuala biserică. Începând cu 1880, în sat apar primele familii de români şi unguri.
Foto:sarlota.de
Printre proprietarii satului Charlottenburg s-au numărat Posfay Joszef, Karl Schwarzenberg sau contele Siegfried Graf von Wipffen. Cel din urmă, vânător pasionat, organizează, începând cu 1904, pădurea din vecinătatea satului într-un parc destinat vânătorii, pe care l-a populat cu exemplare de cerb aduse din Boemia, Germania şi Austria. Aici, contele organiza partide de vânătoare pentru el şi invitaţii săi.
La sfârşitul Primului Război Mondial, după ce în Banat a fost instaurată administraţia românească, contele Wimpffen şi-a pierdut toate proprietăţile. Deşi a fost administrat ulterior în diferite moduri, parcul de vânătoare din Charlottenburg nu şi-a întrerupt activitatea, devenind astăzi cel mai vechi domeniu de acest tip de pe teritoriul României. 
Foto:sarlota.de
După cel de-Al Doilea Război Mondial, şvabii au început să părăsească Charlottenburg, astfel că, în momentul de faţă, în sat mai există un singur locuitor şvab: Peter Trimper, în vârstă de 78 de ani. Cea mai mare parte a caselor locuite de urmaşii coloniştilor au fost, însă, renovate sau transformate în case de vacanţă. Cu toate acestea, în localitate, turiştii nu dispun de locuri de cazare special amenajate.
Sursa:www.descopera.ro
Ce poveste fascinantă! E trist să aflu că în acest sat istoric mai rămâne doar un singur urmaș. Ar fi păcat ca tradițiile și istoria locului să se piardă.
Sunt impresionat de faptul că există încă un sat circular în România. Mi-ar plăcea să vizitez Charlottenburg, dar mă întreb dacă autoritățile locale fac ceva pentru a promova această destinație turistică.
Interesant articol! Din păcate, multe astfel de locuri uitate au nevoie de mai mult sprijin. Poate ar trebui să organizăm campanii de promovare pentru a atrage atenția asupra acestor sate.
Charlottenburg pare o comoară ascunsă! M-ar interesa să știu mai multe despre cultura și obiceiurile acestui sat. Există evenimente sau festivaluri specifice care sunt organizate acolo?
Este îngrijorător cum istoria unor comunități poate dispărea atât de repede. Cred că e important ca tinerii din zonă să fie încurajați să rămână și să-și valorifice rădăcinile.
M-a făcut curios articolul acesta! Mi-ar plăcea să aflăm povești despre viața celor care au trăit acolo înaintea noastră. Chiar merită descoperite!
Un sat circular, asta chiar nu am văzut niciodată! Ar fi bine dacă ar exista inițiative locale pentru revitalizarea zonei și promovarea ei printre turiști, cred că ar putea atrage mult interes.
Comentariile sunt închise.