Un puști curios vede un domn ieșind dintr-o casă de toleranță. Îl urmărește câțiva pași și începe să strige cât îl ținea gura:
– Neneee, am văzut de unde-ai ieșiiit! Am văzut de unde-ai ieșiiit!
Omul se uită speriat în stânga și-n dreapta, apoi scoate câțiva bani din buzunar și i-i întinde.
– Uite, ia-i pe ăștia și, te rog, lasă-mă în pace!
Băiatul ia banii, dar nu renunță. Îl urmărește până acasă, iar când îl vede intrând pe poartă începe iar:
– Neneee, acum știu și unde staaai! Acum știu și unde staaai!
Disperat, omul scoate din nou niște bani din buzunar.
– Poftim! Mai ia și pe ăștia, dar promite-mi că uiți tot ce-ai văzut.
Puștiul bagă banii în buzunar și pleacă fluierând.
Ajuns acasă, mama îl vede cu banii și îl întreabă aspru:
– De unde ai banii ăștia?
Copilul îi povestește tot ce s-a întâmplat.
Mama, scandalizată, îl ceartă zdravăn și îi spune:
– Mâine dimineață mergi direct la biserică și te spovedești! Să-ți pară rău pentru ce-ai făcut!
A doua zi, băiatul se duce ascultător la biserică. Preotul îl primește în scaunul de spovedanie și, când se pregătește să-i pună patrafirul pe cap, puștiul îl privește atent și spune zâmbind:
– Neneee… acum știu și unde lucreeezi!
