Cel mai isteț cioban

Pe potecile șerpuite ale Munților Apuseni, unde parcă timpul curge mai încet, un turist străin ajunge la o stână retrasă. Fermecat de statura impunătoare a unui câine care păzea turma, un american se oprește și pune ochii pe el. Se apropie de cioban și, convins că orice are un preț, încearcă să îl cumpere:

— Bade, cât vrei pe câinele ăsta? Aș vrea să-l iau.

— Nu-i de vânzare, răspunde ciobanul scurt.

Americanul insistă:

— Îți dau 500 de dolari.

— Nu-i de vânzare.

— Îți dau 1.000.

— Nu-i de vânzare.

— Îți dau 2.000 de dolari!

— Nu-i de vânzare și gata.

Neavând ce face, americanul renunță și pleacă mai departe, surprins de hotărârea neclintită a ciobanului.

Mai târziu, în aceeași zi, pe la stână trece un român de la oraș. Observă și el câinele și îl îndrăgește imediat.

— Bade, vinzi câinele? Cât ceri pe el?

— 50 de lei, răspunde ciobanul fără ezitare.

Omul plătește, ia câinele și pleacă bucuros de afacerea făcută.

Un băiat de la stână, care asistase la ambele întâmplări, îl întreabă nedumerit pe cioban:

— Păi bine, bade, americanul îți oferea 2.000 de dolari și nu i l-ai dat, iar acum l-ai vândut cu 50 de lei?

Ciobanul trage liniștit din pipă, urmărește cu privirea mașina care se pierde după deal și răspunde:

— Măi băiete, tu mă crezi pe mine prost?

— Cum adică?
— De la oraş, se întoarce până diseară. Dar din America?