Un domn se întoarce în orașul natal după 30 de ani petrecuți în Canada. După ce se plimbă prin locurile pe care le știa din tinerețe, i se face foame și decide să intre într-un restaurant.
Se așază la o masă, iar chelnerul vine imediat și îi întinde meniul.
— Poftiți, domnule! Avem mai multe specialități ale casei.
Bărbatul zâmbește, pune meniul deoparte, ia lingura de lângă farfurie și începe să o miroasă foarte atent.
Chelnerul îl privește nedumerit.
Trece un minut. Mai trece unul.
În cele din urmă, bărbatul spune:
— Aveți ciorbă de burtă, ciorbă de perișoare, ciorbă de fasole și supă de tăiței. Iar specialitatea casei este ciorba de burtă. Aș dori o porție.
Chelnerul rămâne cu gura căscată.
— Dar… de unde știți, domnule?
— Se simte pe lingură. Ciorba de burtă are un miros mai puternic. Probabil o serviți cel mai des.
Chelnerul îi aduce ciorba, încă impresionat.
După ce termină, vine momentul felului doi.
— Și pentru felul doi, avem…
— Stați puțin! îl întrerupe clientul.
Ia furculița și începe din nou să o miroasă.
Chelnerul îl privește cu și mai multă curiozitate.
După câteva secunde, bărbatul spune:
— Antricot de porc, friptură de pui la rotisor și sărmăluțe. Dar specialitatea dumneavoastră sunt micii cu muștar. Aș dori o porție de mici.
Chelnerul este de-a dreptul uluit.
Se duce în bucătărie și îi povestește totul bătrânei bucătărese, doamna Lenuța.
— Doamnă Lenuța, omul ăsta miroase tacâmurile și ghicește tot ce avem în meniu!
Bucătăreasa începe să râdă:
— Lasă, măi, că-l păcălim noi!
Chelnerul ia o linguriță, iar doamna Lenuța îi face o farsă, baga lingura in chiloti! Apoi se întoarce la masa clientului și îi întinde lingurița.
— Ia să vedem, domnule! Dacă tot sunteți așa priceput, spuneți-ne și ce desert avem!
Clientul ia lingurița, o apropie de nas și o miroase.
O miroase o secundă.
Încă una.
Apoi ochii i se măresc de uimire și strigă:
— Cum?! Lenuța încă mai lucrează aici?!
