Un bancher își însoară băiatul.
– Simon, fiule, mâine zburăm la Tel Aviv pentru nunta ta. Îmi dau brusc seama că nu ți-am spus multe lucruri despre viață. De mâine vei fi împreună cu soția ta și trebuie să știi câteva lucruri. Spune-mi, cunoști degetele de la mână?
– Sigur, tată: degetul mare, arătătorul, mijlociul și celelalte.
– Nu, fiule, stai să-ți explic. Există degetul călătoriei, al direcției, al plăcerii, al căsătoriei și al distincției.
– Aha… Nu știam asta, tată.
– Degetul călătoriei este degetul mare, cu care faci autostopul. Degetul direcției este arătătorul, pe care îl întinzi când indici ceva. Degetul căsătoriei este inelarul, pe care porți verigheta. Iar degetul distincției este degetul mic, pe care îl ridici când bei cafea.
– Am înțeles, tată… Dar ai uitat degetul plăcerii.
– Ah, Simon, l-am lăsat pe cel mai bun la sfârșit… Degetul plăcerii este degetul mijlociu, cel mai lung și cel mai frumos. Pentru plăcere, fiule… îl umezești cu limba… și numeri bancnotele.
