O tânără domnişoară s-a întors acasă într-o după amiază. Avusese o zi grea,
cu multe probleme şi acum era obosită şi supărată. Mama ei, femeie în vârstă, s-a
grăbit să–i iasă în întâmpinare. S–au aşezat împreună la masă, dar, ca orice mamă, a văzut de îndată tristeţea din sufletul fetei şi a căutat să o liniştească.
-Mai lasă–mă în pace, mamă! Crezi că toate se pot rezolva aşa, cu una, cu două? Nici nu ştii despre ce-i vorba.
-Dar îmi poţi povesti, i-a răspuns, cu răbdare, mama. Poate te–aş putea ajuta…
–Cu ce să mă ajuţi, cu sfaturi? M–am săturat de atâtea întrebări şi sfaturi. Lasă–mă în pace! A mai strigat tânăra fată şi a plecat în grabă, trântind uşa.
Spre seară, când s–a mai liniştit, când şi–a dat seama de greşeala ei, de supărarea pe care i–o pricinuise, cu siguranţă, mamei, s–a întors. Acasă însă, şi-a găsit mama aşteptând în fotoliul din faţa ferestrei, cu capul în piept, parcă ar fi
adormit. Dar ea murise, murise de inimă chiar în după-amiaza aceea. Zadarnice au fost
lacrimile ce au urmat, zadarnică a fost toată durerea fetei.
Mama murise şi ultimele cuvinte pe care le auzise de la copilul ei fuseseră: „Lasă–mă în pace!”. Acest lucru o durea cel mai tare pe tânăra fată: mama murise fără ca ea să-i fi spus, de fapt, cât de mult o iubeşte, câtă nevoie are de prezenţa ei, de sfaturile ei, de dragostea ei–dragoste de mamă.
„După Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni atât de mult ca pe mama.” (Fericitul Ieronim)
Ce frumos să vezi legătura asta între mamă și fiică! Uneori, o simplă îmbrățișare poate face minuni după o zi grea.
Articolul m-a făcut să mă gândesc la momentele în care mama mea a fost acolo pentru mine. Cred că toți avem nevoie de un sprijin emoțional în zilele dificile.
Mamele au un mod special de a ne învăța cum să facem față problemelor. Mi-ar plăcea să citesc mai multe despre experiențele altor persoane cu mamele lor!
Este incredibil cât de mult contează prezența unei mame atunci când simțim că totul merge prost. Cei care nu au avut parte de asta trebuie să realizeze cât de valoroasă este această relație.
Îmi place cum ai descris întâlnirea dintre cele două personaje! Așa cum se spune, dragostea de mamă este cea mai pură formă de iubire pe care o putem experimenta.
Articolul mi-a adus aminte de momentele când reveneam acasă după o zi lungă și găseam mereu confort la mama. Asta e adevărata forță a familiei!
Sunt curioasă dacă tânăra va reuși să-și împărtășească problemele cu mama ei sau va păstra totul pentru sine? Cred că comunicarea deschisă este cheia într-o relație bună între mamă și fiică.
Comentariile sunt închise.