Ion și Maria se căsătoresc. Ion se credea mare șmecher, iar Maria era tare naivă și neștiutoare.
În noaptea nunții, când Ion începe să se dezbrace, Maria îl privește mirată:
— Ioane… ce-i aia?
Ion, mândru nevoie mare, îi răspunde:
— Păi, fă, Marie, numai eu am așa ceva! Alt bărbat pe lumea asta nu mai are!
Maria îl crede și nu mai spune nimic.
După câteva zile, vine însă val-vârtej la Ion:
— Ioane! L-am văzut azi pe Gheorghe la cosit. S-a dus după o tufă, și-a dat izmenele jos și… să știi că are și el!
Ion nu-și pierde cumpătul și găsește imediat explicația:
— Păi, Marie, Gheorghe-i cel mai bun prieten al meu. Eu aveam două… și i-am dat și lui una!
Maria se uită lung la el, oftează și îi spune:
— Prost mai ești, Ioane! Da’ de ce nu ți-ai păstrat-o tu pe aia mare?!
