O firmă comercializa niște țânțari despre care se spunea că puteau satisface femeile. O femeie cumpără un astfel de țânțar și pleacă spre casă foarte nerăbdătoare.
Ajunsă acasă, face mai întâi un duș fierbinte, se dă cu cremă, se parfumează și își pune un halat.
În dormitor, într-o cutiuță, țânțarul zumzăia agitat, bzzz, bzzz, de parcă abia aștepta să fie eliberat.
Femeia intră în cameră, își scoate halatul, nu înainte însă de a-i da drumul țânțarului. Acesta face câteva ture prin încăpere, apoi se așază liniștit pe perete.
Femeia se întinde pe pat și începe:
– Hai, țânțarule, vino să mă satisfaci! Ia-mă, sunt a ta!
Țânțarul… nimic!
– Hai, țânțarule, vino să ne bucurăm împreună! Ciupeste-mă, mușcă-mă, hai, vino!
Țânțarul… nimic!
– Hai, țânțarule, te doresc din tot sufletul! Vino să mă satisfaci!
Țânțarul… nu se mișcă de pe perete!
Femeia se enervează, își pierde complet răbdarea și pune mâna pe telefon.
Sună la firma de unde cumpărase țânțarul:
– Bine, domnule, ce fel de țânțar mi-ați vândut? E impotent! Nu m-a satisfăcut deloc!
Bărbatul de la celălalt capăt al firului îi răspunde:
– Doamnă, ne pare rău și vă prezentăm scuzele noastre, dar problema poate fi rezolvată. Vom trimite un angajat al firmei care va discuta cu țânțarul și va remedia situația.
Într-adevăr, după puțin timp, apare un reprezentant al firmei. Femeia îl primește în casă, iar împreună se îndreaptă spre dormitor, unde țânțarul stătea în continuare pe perete.
Bărbatul îi spune:
– Doamnă, dezbrăcați-vă și întindeți-vă pe pat.
Femeia face întocmai.
Bărbatul se dezbracă și el, se uită serios la țânțar și îi spune:
– Bă, fii atent aici! Îți arăt pentru ultima oară…
