Într-o zi însorită, o bătrânică intră hotărâtă în sediul Băncii Naționale a Canadei, ținând în mână o geantă voluminoasă. Le spune angajaților de la recepție că dorește să depună o sumă foarte mare de bani, însă insistă să discute mai întâi direct cu directorul general.
După câteva minute, este condusă în biroul acestuia.
Directorul o întâmpină politicos:
— Cu ce vă pot ajuta?
— Aș dori să depun niște bani la banca dumneavoastră.
— Desigur. Despre ce sumă este vorba?
— Un milion de dolari.
Directorul ridică surprins din sprâncene.
— Impresionant! Și cum ați reușit să strângeți o asemenea avere?
Bătrânica răspunde foarte calm:
— Din pariuri.
— Din pariuri? Ce fel de pariuri?
— De exemplu… pun pariu pe un milion de dolari că aveți ouăle cubice.
Directorul rămâne fără cuvinte pentru o clipă, apoi începe să râdă. Convins că este imposibil să piardă, acceptă imediat provocarea. Cei doi stabilesc să se întâlnească a doua zi dimineață, fiecare însoțit de avocatul său.
În noaptea aceea, directorul începe totuși să aibă mici îndoieli. Se verifică de mai multe ori, dar concluzia este aceeași: totul este perfect normal.
A doua zi, bătrânica sosește împreună cu avocatul ei și cu încă un domn. Directorul, sigur pe victorie, demonstrează că a câștigat pariul.
Bătrânica verifică atent, zâmbește și spune:
— Aveți dreptate. Pariul acesta l-am pierdut.
Directorul, surprins că femeia este atât de liniștită, o întreabă:
— Tocmai ați pierdut un milion de dolari și tot zâmbiți?
Bătrânica chicotește și arată spre bărbatul care o însoțea:
— Pentru că nu am pierdut nimic. Cu domnul acesta am pariat trei milioane de dolari că astăzi voi ajunge să țin în palmă ouăle directorului de la Banca Națională a Canadei!
