Ion și Maria erau doi grădinari pricepuți, fiecare mândru de legumele pe care le cultiva. Într-o zi, cei doi se întâlnesc pe uliță, iar Maria, curioasă, îl întreabă:
– Măi Ioane, spune-mi și mie cum faci de roșiile tale sunt mereu mai roșii decât ale mele? Și eu le ud în fiecare zi, le îngrijesc și am grijă să nu le lipsească nimic. Sunt frumoase și ale mele, dar parcă ale tale au o culoare mult mai aprinsă.
Ion se uită în jur, se apropie puțin de Maria și îi spune pe un ton misterios:
– Păi, fă Marie, aici e un mare secret! În fiecare dimineață, când mă duc să ud roșiile, ies în pielea goală. Când mă văd roșiile, se înroșesc toate de rușine și așa rămân!
Maria pleacă bucuroasă spre casă, convinsă că în sfârșit a descoperit secretul lui Ion. Hotărâtă să încerce și ea metoda, face întocmai timp de vreo două săptămâni.
După ceva vreme, cei doi se întâlnesc din nou pe uliță, iar Ion o întreabă curios:
– Ei, cum îi, fă Marie? Înroșitu-s-au roșiile?
Maria oftează și îi răspunde:
– Apăi, măi Ioane, roșiile tăt așa or rămas, da’ în schimb mi s-or făcut niște castraveți, de mai mare dragul…
