Într-o zi, într-un tramvai foarte aglomerat, oamenii stăteau înghesuiți, unii ținându-se de bare, alții încercând să-și facă loc printre călători. Un moșulică stătea liniștit pe scaun, iar lângă el o domnișoară încerca să-și păstreze echilibrul.
Văzând-o că stă în picioare și că tramvaiul se mișcă destul de tare, bătrânul îi spune politicos:
– Dacă doriți, puteți să stați la mine în poală. E mai bine decât să stați în picioare în înghesuiala asta.
Tânăra, fără prea multe ezitări și cu un aer foarte sigur pe ea, îi răspunde:
– Dacă insistați…
Și se așază în poala lui.
Primele minute trec liniștit. Moșul stă nemișcat, încercând să pară cât mai calm, în timp ce tânăra se uită pe geam, ca și cum nimic neobișnuit nu s-ar fi întâmplat.
După câteva stații însă, bătrânul începe să se foiască pe scaun și pare din ce în ce mai neliniștit. În cele din urmă, roșește puțin și îi spune tinerei, cât se poate de politicos:
– Ați vrea, vă rog frumos, să vă ridicați?
Tânăra se uită mirată la el:
– De ce? S-a întâmplat ceva?
Moșul oftează și răspunde jenat:
– Știți… cred că totuși nu sunt chiar atât de bătrân cum credeam!
