Ion intră într-o duminică în biserică, se așază cuminte într-un colț și așteaptă să termine preotul slujba. După ce oamenii încep să plece, preotul îl vede și îl cheamă mai aproape.
— Ioane, ia spune-mi, tu ții post?
— Da, părinte, țin post cum se cuvine.
Preotul îl privește mulțumit și continuă:
— Foarte bine. Și asta înseamnă că nu mănânci carne, nu-i așa?
— Nu, părinte. Carne nu pun gura cât durează postul.
— Dar brânză, lapte, ouă sau alte lactate mai mănânci?
— Nici de astea, părinte. Sunt atent, că vreau să respect postul până la capăt.
— Așa te vreau, Ioane! Dar spune-mi ceva: de băut mai bei?
Ion face imediat ochii mari și se grăbește să explice:
— Cum să beau, părinte?! Doar e post! Vinul roșu este sângele Domnului… Nu se cade să beau tocmai acum.
Preotul dă din cap, impresionat de seriozitatea lui.
— Bine, bine… Văd că ești hotărât. Dar mai am o întrebare. Nevasta o mai iubești seara?
Ion zâmbește larg și răspunde fără să stea prea mult pe gânduri:
— Părinte, pe nevastă-mea o iubesc! Sunt și eu om tânăr, doar n-o să renunț chiar la toate plăcerile vieții!
Preotul îl privește câteva clipe în tăcere, apoi izbucnește:
— Măi, Ioane… tu nu ții post! Tu ții regim alimentar!
